Întrebare:
Eu fumez ca să atenuez stresul. Dacă mă privez de ţigări, nu voi ajunge să fumez şi mai mult?
Răspuns:
Este adevărat că fumătorii tindd să fumeze mai mult în timpul unor evenimente stresante. Unii dintre cei care încearcă să renunţe la fumat tind să experiementeze o cădere într‑o stare de fumat continuu în timpul evenimentelor stresante. Oricum, nu există dovezi ştiinţifice convingătoare care să arate dacă fumatul reduce cu adevărat stresul. S‑ar putea ca fumatul să reducă stresul legat de privarea de fumat sau ca fumatul să se intensifice în timpul stresului fără ca să‑l atenueze. Cu alte cuvinte, fumatul nu atenuează stresul. Privarea de fumat produce un grad oarecare de stres şi creşte riscul şi potenţialul reintroducerii ţigaretelor.
1. Nicotina este înşelătoare. Există dovezi care arată că nicotina este considerată ca fiind de folos pentru combaterea stresului. Acest fapt şi acest concept este deosebit de important pentru noul nefumător. Tutunul nu reduce, nu combate stresul, ci doar se crede că are aceste efecte. Aşadar, nu există motive pentru a reveni la folosirea ţigărilor pentru a combate stresul. Sunt dovezi care arată că stresul poate creşte probabilitatea iniţierii în fumat la adolescenţi. In acest caz, intervine credinţa eronată că ţigaretele ar putea fi utile în combaterea stresului, în cazul tinerilor.
2. Fumatul ameliorează deprimarea. Cercetările par să arate că există o legătură între depresie, alccolism, nicotină şi alte stări de dependenţă. Fumatul nu produce depresie însă în cazul unui fumător care încetează să fumeze există o mai mare probabilitate de apariţie a depresiei dacă acesta a avut antecedente depresive, decât în cazul unui fumător fără astfel de antecedente depresive înainte de iniţierea în fumat. O persoană cu antecedente depresive are o probabilitate mai mare de a începe să fumeze şi o mai mică probabilitate de a renunţa cu succes la fumat, decât o persoană nedepresivă. Oricum, nicotina nu este un medicament antidepresiv. Pentru a găsi o alternativă mai bună, prezentaţi‑vă la medic.
3. Nicotina este o substanţă care modifică starea de dispoziţie. Fără nici un dubiu, nicotina induce o stare de dispoziţie pozitivă în cazul persoanelor dependente. În cazul persoanelor nedependente, nicotina este o substanţă toxică ce produce o alterare gravă şi negativă a stării de dispoziţie însoţită de cefalee, ameţeli şi stare generală de disconfort. Starea de dipoziţie se schimbă în mod normal în viaţa de zi cu zi. Cei mai mulţi oameni învaţă să‑şi reglementeze oscilaţiile stării de dispoziţie prin metode mai naturale şi mai puţin vătămătoare. Fumatul este în mod eronat considerat ca ameliorând stările de dispoziţie negative şi uneori determinând stări de dispoziţie pozitive. Ambele fenomene au loc independent şi nu sunt corelate.
4. Se spune că fumatul îmbunătăţeşte performanţa, creşte atenţia şi stimulează învăţarea şi memoria. Aşa cum s‑a arătat anterior, aceste avantaje sunt doar nişte iluzii şi nu au fost dovedite în mod convingător. Se pare că fumătorii care fumează au performanţe mai bune decât fumătorii care sunt privaţi de nicotină. Acest avantaj pare să fie prezent numai în cazul persoanelor dependente de nicotină. Nicotina nu este o alternativă viabilă ca mijloc de combatere a depresiei, nici pentru stimularea unei stări de dispoziţie pozitive şi nici pentru combaterea stresului.
Recomandări:
Stimulentele recomandate pentru combaterea stresului sunt:
1. Un program regulat de exerciţii fizice zilnice.
2. Asigurarea a 8 ore de somn liniştit şi neîntrerupt, în fiecare noapte.
3. Exerciţii de relaxare periodice, mai ales înainte şi după evenimente foarte stresante.
4. Un mic dejun echilibrat, un prânz hrănitor şi o cină uşoară.
5. Un mod de viaţă echilibrat caracterizat prin activitate fizică şi intelectuală, interacţiuni sociale pline de sens şi dezvoltare spirituală.
6. O atitudine pozitivă şi plină de grijă faţă de sine şi faţă de alţii.
7. Menţinerea sub control a mediului.
